Avem în față un exemplu grăitor al lucrării lui Dumnezeu în adâncul omului cuprins de patimi. Zaheu, mânat de dorința arzătoare de a-L vedea pe Hristos, se urcă într-un sicomor. Cunoscătorul inimilor și al gândurilor ascunse vine la Zaheu și se lasă nu doar văzut de acesta, ci îi deschide și mintea spre a-și vedea întunericul lăuntric.

Învățăm de aici că tot omul ce Îl caută pe Dumnezeu, este el însuși căutat mai întâi de "Cel ce voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului". Zaheu devine gazda lui Dumnezeu în ambele înțelesuri: întâi în sufletul său, apoi în casa sa.
Mântuitorul nu-i cere nimic înafară de a-L primi in casa sa. Zaheu, cel plin de bogăție agonisită nedrept, se simte împovărat și renunță la această povară. Renunță la bogățiile materiale și se îmbogățește în Dumnezeu. De acum înainte devine slujitorul lui Dumnezeu. Biserica îl pomenește în fiecare an la 20 aprilie.

Să ne dorim a fi bogați în împlinirea voii lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga nouă (Mt. 6, 33). Pentru aceasta este nevoie de coborârea noastra din gândurile și țelurile deșarte, în fața lui Hristos, singurul care ne poate înălța și ne poate descoperi adevărata identitate, aceea de copii ai lui Dumnezeu.