Intrebare:
Buna ziua. As avea o intrebare… Am un copil de 3 ani jumate, nu mai sunt cu tatal copilului de cand avea acesta 8 luni, nu am fost casatoriti pentru ca eram la inceputul relatiei cand am ramas insarcinata, tatal copilului nu prea il voia, ne am certat, am fost cautata cand am nascut, si de atunci am avut din nou o relatie. Am avut parte de mai multe certuri in perioada aceea, eu avand o nastere cu complicatii nefiind langa mine atunci, am avut anumite stari nervoase, suparari pe care le am exteriorizat prin nemultumiri si asta a dus la despartire. Dupa ce ne am despartit am avut foarte multe certuri el nu prea a fost langa copil, si din cauza mea intr-adevar, deoarece eu nu voiam despartirea si nu puteam accepta ideea. Acum a revenit spunand ca vrea sa faca parte din viata copilului, dar doar a copilului. Eu nu pot accepta ideea de a nu l avea copilul pe tatal lui langa el, ca fiind o familie. Nu stiu ce as putea face si unde as putea gasi ajutor in a ma indruma daca este bine ce fac, sa traiesc cu gandul ca poate intr o zi voi avea familia intregita, copilul si tatal lui impreuna sau sa inteleg ca poate asa a trebuit sa fie si voi fi doar eu si copilul si tatal separat. Numai la lucrul asta ma gandesc, incepe sa fie un lucru obsesiv si care ma face sa nu am liniste.
Raspuns:
Doamne ajută!
Situația voastră nu este una simplă și nu vă pot da o "rețetă" care să funcționeze automat. Este nevoie de multă rugăciune și pocăință. Ar fi bine să vâ spovediți regulat la același duhovnic și să primiți povețele lui lăsându-vă cu totul în voia lui Dumnezeu. Într-o familie fiecare soț trebuie să iasă din comoditatea lui și să meargă spre celălalt. Altfel nu poți trăi într-o familie. Postiți miercurea și vinerea, participați la sfintele slujbe și citiți Acatistul Sfântului Duh și Paraclisul Maicii Domnului pentru luminarea minții amândurora. Tot la fel să facă și tatăl copilului. Domnul vă va arăta calea.
